Cum sa te rasfeti – 6 sfaturi practice

Este foarte usor sa uiti de tine atunci cand programul ocupat si rutina zilnica te fac sa uiti sa te mai si relaxezi. Incerci sa iti gasesti mereu timp liber pentru familie, prieteni si iubit sau sot, insa pe tine, cel mai probabil, te pui pe ultimul loc. Daca si tu te afli in situatia in care timpul liber este impartit pana la ultima ora din zi si simti ca nu ai vreodata timp si pentru tine, ar trebui ca macar o data pe saptamana sa iti acorzi cate un moment de rasfat. Desertul preferat din copilarie intr-o seara de miercuri, o manichiura realizata la salon sau o baie fierbinte, acestea sunt cateva idei pe care le poti pune in aplicare oricand, avand un efect garantat. Te vor ajuta sa te simti mai relaxata si sa uiti (cel putin pentru o perioada de timp) de problemele de la locul de munca. Sa vedem ce altceva mai poti face daca vrei sa te rasfeti:

Dormi in plus

Daca vrei sa scapi de stresul acumulat, somnul te poate ajuta sa te simti mai bine. Culca-te mai devreme decat ora obisnuita de culcare iar dimineata te vei trezi mai odihnita si mai relaxata, pana si pielea ta va fi mai luminoasa.

Infrumuseteaza-ti casa!

O casa cu un miros imbietor si decorata cu gust te va face sa te simti rasfata in fiecare zi. Aprinde lumanari parfumate sau o candela pentru aromaterapie si decoreaza-ti casa cu flori naturale. Comanda de aici cosuri cu florile tale preferate si umple-ti casa de bucurie!

flori

Iesi in oras

De cate ori ai iesit la film in oras? Probabil s-a intamplat de atat de multe ori incat ai pierdut sirul. De cate ori ai iesit singura sa vezi un film? Daca raspunsul tau este „niciodata” ar trebui sa o faci. Va fi placut sa te bucuri de un film pe care iti doreai sa il vezi, de una singura, fara sa planifici iesirea in functie de programul tuturor celor din grupul tau de prieteni. Daca nu iti surade ideea, poti incerca oricand sa iei masa in oras, tot de una singura. Aceasta este, de altfel, o experienta pe care nu trebuie sa o ratezi.

Cumpara-ti un ruj intr-o nuanta nouaruj

Iesi din zona de confort in ceea ce priveste make-upul si cumpara-ti o nuanta pe care nu ai purta-o de obicei si invata sa o porti! Daca totusi nu esti fana a rujurilor, opteaza pentru o culoare vibranta a creionului de ochi sau o alta nuanta a blush-ului. Mergi intr-un magazin de cosmetice cu un buget prestabilit si cumpara-ti diverse creme, parfumuri, oje si ce iti mai face tie placere sa folosesti. Cu siguranta te vei simti rasfata si atunci cand le vei cumpara dar si atunci cand le vei folosi.

Citeste o carte buna

O cana de ceai, ciocolata calda sau un pahar de vin, alaturi de o carte buna, muzica de fundal, o paturica si cateva lumanari aprinse te vor face sa uiti de viata de zi cu zi si sa te rasfeti in adevaratul sens al cuvantului. Ia-ti o zi libera de la munca doar pentru asta sau foloseste o zi din weekend pentru a lenevi in felul acesta. Daca vrei sa mergi pana la capat, in loc sa gatesti, da-ti comanda de paste sau pizza si savureaza-le in mijlocul patului.

Gaseste-ti un nou hobby

Cu siguranta exista un lucru pe care ti-ai dorit intotdeuna sa il incerci insa nu ai avut timp, bani sau curajul necesar. Inscrie-te la un curs de pictura, pian sau de catarari si bucura-te in fiecare saptamana de o ora de rasfat. Simplul fapt ca faci ceva doar pentru tine, fara sa aiba vreo legatura cu job-ul, prietenii sau familia, te va face sa te simti rasfatata si atenta la nevoile tale.

pian

Cele sase idei sunt calea sigura pentru a te destresa dupa o zi sau saptamana obositoare. Poti sa ai parte de cateva momente de acest gen in timpul saptamanii sau, in functie de timp si de preferinte, poti face macar o sambata pe luna „ziua de relaxare si rasfat”.

 

CCR explică de ce a RESPINS legea conversiei creditelor. Ultima speranţă a datornicilor/ DOCUMENT

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care a respins legea conversiei creditelor în franci elveţieni (CHF). Legea prevedea plata creditelor la cursul istoric, de la dată acordării împrumuturilor. Curtea motivează că legea încalcă principiul bicameralismului, în sensul că a fost modificată radical de Camera Deputaţilor, faţă de prima formă adotată de Senatu, precum şi faţă de obiectivele iniţiatorilor, iar pe de altă parte nu respectă nici principiul nominalismului monetar. În urma deciziei, clienţii băncilor mai au doar varianta instanţei, care poate decide, ca în alte cazuri, plata împrumutului la cursul istoric.

“Examinând conţinutul normativ al actului supus aprobării Parlamentului, Curtea reţine că procedura de legiferare nu a respectat cerinţele constituţionale care consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia îconversie lei in franci elvetienin plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.336 din 30 aprilie 2008).

Curtea constată, astfel, că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Observăm că aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, sub mai multe aspecte, cele mai importante fiind: lipsa acordului de voinţă în ceea ce priveşte operaţiunile de conversie a contractelor de credit; creditele vizate sunt exclusiv cele în franci elveţieni; extinderea sferei de incidenţă a legii şi cu privire la contractele de credit externalizate sau în fază de executare silită; realizarea conversiei la cursul de schimb franc elveţian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei; posibilitatea revenirii la contractul în franci elveţieni, la cererea consumatorului.

Mai mult, legea nu mai prevede obligaţia creditorului de a informa debitorul cu privire la creşterea cuantumului total plătibil de către consumator sau al ratelor periodice peste o anumită valoare (cu mai mult de 20%, aşa cum au prevăzut iniţiatorii propunerii legislative) în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb de la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională, în vederea exprimării opţiunii acestuia din urmă pentru conversia soldului creditului”, precizează CCR în motivare.

Motivarea Curții menţionează principiul nominalismului monetar, potrivit căruia contractele sunt plătite în moneda în care s-au semnat. “În virtutea principiului nominalismului monetar, suma acordată cu titlu de împrumut trebuie restituită întocmai, indiferent de valorizarea sau devalorizarea acesteia (…) Într-o atare situație, ambele părți își asumă riscul ca pe parcursul executării contractului suma restituită de împrumutat să valoreze mai puțin sau mai mult la momentul restituirii decât la momentul acordării, raportat la o altă monedă considerată etalon, sau, mai corect din punct de vedere obiectiv, raportat la aur, se arată în decizie.

Curtea întărește acest principiu în motivare și spune că riscul valutar inerent este un element al prețului contractului de credit acordat în monedă străină. Însă, totodată, Curtea lasă instanțele să intervină în acest principiu atunci când e vorba de creditele în valută, în franci elvețieni în această speță, dacă sunt întrunite condițiile impreviziunii.

Un celebru senator PSD vrea 3 ani de închisoare pentru protestatari: Ce proiect de lege a depus

Trei ani de închisoare pentru protestatari! Asta cere un celebru senator PSD. Este vorba despre medicul Tudor Ciuhodaru, care a inițiat un proiect de lege ce prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoare între șase luni și trei ani dacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituțională ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat”.

Ciuhodaru spune că proiectul nu se referă la manifestații pașnice sau la proteste de tipul celor care au fost în luna februarie.

proteste bucuresti

”Cine face astfel de lucruri nu a citit acest proiect legislativ. Se referă la manifestările extremiste, separatiste, revizioniste, cele prin care se atacă esența statului român. Proiectul de lege se referă la altceva, nu la protestele de stradă ca cele de până acum.”, a spus Tudor Ciuhodaru, senator PSD, la Antena 3, vineri dimineața.

1 Martie aduce creșteri la pensii, categorii de salarii și alte beneficii. Vezi dacă beneficiezi

Pensia minima garantata creste, incepand de miercuri, de la 400 la 520 de lei, de masura beneficiind peste un milion de persoane, potrivit Ministerului Muncii si Justitiei Sociale.

“Incepand cu 1 martie 2017, nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobata prin Legea nr. 196/2009, cu modificarile ulterioare, este de 520 lei”, prevede Ordonanta de Urgenta nr. 2/2017, adoptata de Guvern in 6 ianuarie.

De majorarea pensiei minime garantate, de la 400 la 520 de lei, care intra in vigoare incepand cu 1 martie, beneficiaza 1.022.168 de pensionari, potrivit datelor Ministerului Muncii.

Institutia anunta, de altfel, la sfarsitul lunii ianuarie, ca a finalizat 15 masuri din programul de guvernare.

Astfel, prin HG nr. 1/2017 a fost majorat salariul minim pe economie, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, un numar de 1.269.259 de salariati beneficiind de o crestere de 200 lei, incepand cu 1 februarie 2017.

cresteri salariale
Odata cu intrarea in vigoare a HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, au crescut si salariile asistentilor personali, respectiv cuantumul indemnizatiilor lunare pentru plata insotitorilor persoanelor cu handicap grav.

In total, de masura beneficiaza 65.889 asistenti personali si 127.982 persoane cu handicap grav (pentru plata insotitorului), potrivit Ministerului Muncii.

De asemenea, prin OUG nr. 2 /2017 s-a stabilit ca plata insotitorilor persoanelor cu handicap se va face integral de la bugetul de stat.

Tot de la 1 februarie, prin OUG nr. 2 /2017, salariile din administratia publica locala s-au majorat cu 20 la suta, iar cele pentru personalul din cadrul institutiilor publice de spectacole sau concerte au crescut cu 50 la suta.

Prin acelasi act normativ s-a mai stabilit: un numar de 46.416 studenti va beneficia de cresterea burselor sociale si de merit prin cresterea fondului de burse de la 86 lei per student la 201 lei per student; studentii inmatriculati la forma de invatamant cu frecventa, in institutiile de invatamant superior acreditate, beneficiaza de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a doua; majorarea punctului de pensie de la 917,5 lei la 1.000 de lei, de la 1 iulie, pentru un numar de 5.076.774 de pensionari.

Totodata, prin OUG nr. 3/2017 au fost eliminate: impozitul pe venit pentru angajatii sezonieri, care sunt pastrati activi pe piata muncii tot anul, precum si plata contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) pentru veniturile obtinute din investitii, de catre salariati, pensionari si de catre cei cu activitati independente, mai anunta Ministerul Muncii.

De asemenea, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 2/2017, a fost eliminata CASS pentru pensionari, masura de care beneficiaza 2.252.562 de pensionari, iar venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

De neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 lei beneficiaza un numar de 1.227.018 pensionari, care, prin aceasta masura, au o crestere a pensiei in medie cu 77 lei, preciza Ministerul Muncii.

Astfel, numarul pensionarilor care au ramas sa plateasca impozit dupa data de 1 februarie este de 229.231 persoane.

Totodata, prin OUG nr. 6/2017, a fost adoptat Programul Prima Chirie, prin care 75 la suta din cheltuielile cu chiria si utilitatile pentru cei care isi gasesc un loc de munca, la o distanta mai mare de 50 de kilometri de domiciliu vor fi subventionate, dar nu mai mult de 900 de lei pe luna pentru fiecare angajat.

Tot prin OUG nr. 6/2017 a fost aprobata cresterea stimulentului de insertie la 650 lei.

Spitalul Filantropia din Craiova, amendat cu 25.000 de lei

Sancțiuni la Spitalul Municipal Filantropia din Craiova, unde doi pacienți au murit după efectuarea unor transfuzii sanguine. Unitatea medicală a fost amendată cu 25.000 lei de Direcția de Sănătate Publică Dolj, informează Europa Fm.

Direcția de Sănătate Publică Dolj a constatat mai multe nereguli la Spitalul Filantropia: transfuziile au fost efectuate după-amiaza și nu în prima parte a zilei și nu au fost făcute în prezența medicului curant, așa cum prevede protocolul spitalului. La rândul lor, asistentele și medicul de gardă au fost sancționați cu câte 1.000 de lei.

Inspectorii DSP Dolj au verificat documentele și au constatat că pungile de sânge administrate pacienților coincid cu cele menționate în foaia de observație şi cu documentele de la Centrul de transfuzii sangvine. În schimb, foaia de observație nu era completă.

Asistentele au omis să noteze ora când a fost început tratamentul, ora când s-a finalizat, dacă pacientul acceptă tratamentul sau dacă a mai fost transfuzat.

Spitalul Filantropia din Craiova

12 pacienți ai spitalului au fost supuși atunci unor transfuzii sanguine, șase dintre ei prezentând reacții adverse.

Ulterior doi dintre pacienți au murit după ce au făcut infarct miocardic și insuficiență respiratorie. Anchetatorii mai așteaptă acum și alte rezultate.

Și polițiștii craioveni vor audia mai multe cadre medicale ale Spitalului Filantropia. Până la finalizarea anchetei, transfuziile în spitalul municipal din Craiova au fost sistate în cazul pacienţilor cu boli cronice; medicii mai solicită sânge doar pentru urgențele majore.  Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și urmăreşte cazul de la spitalul Filantropia.

ALERTĂ – DNA ia două decizii-cheie în dosarul OUG 13

DNA a luat două decizii în dosarul în care a anchetat in rem adoptarea OUG 13/2017. Procurorii au decis să claseze cauza având ca obiect infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de foloase, însă au disjuns alte aspecte din dosar şi şi-au declinat competenţa în favoarea Parchetului General.

Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
– Fals intelectual

dna

Pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut atât de amploarea dezbaterilor din spațiul public, precum și de solicitările de informare formulate de reprezentanți ai mass media, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să prezinte o serie de aspecte conținute în ordonanța de clasare întocmită de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de:
– sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
– sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– fals intelectual


Situația de fapt, așa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale, în prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
– Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
– Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute.

În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP – cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01, ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.


În concluzie,

1. Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.

Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar.

2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– Fals intelectual,

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Informații de ULTIMĂ ORĂ despre persoanele reținute în cazul violențelor de la protest

Trei persoane sunt cercetate sub control judiciar, iar alte şase, reţinute joi, vor fi prezentate magistraţilor Judecătoriei Sectorului 1 cu propunere de arestare preventivă, în dosarul violenţelor de la manifestaţiile din Piaţa Victoriei, anunţă, vineri, Poliţia Capitalei.

Şase dintre cele opt persoane reţinute, joi, în dosarul violenţelor din Piaţa Victoriei, vor fi prezentate, vineri, la prânz, magistraţilor de la Juddecătoria Sectorului 1, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Alte trei persoane vor fi cercetate sub control judiciar în acelaşi dosar, precizează reprezentanţii Poliţiei Capitalei.

protest cu violente

Opt persoane au fost reţinute în dosarul privind violenţele de la manifestaţiile din Piaţa Victoriei, după ce anchetatorii au audiat 20 de persoane, în urma percheziţiilor care au avut loc joi în mai multe imobile din Capitală, unde au fost găsite peste 3.000 de materiale pirotehnice.

Poliţişti bucureşteni, sub supravegherea Parchetului Judecătoriei Sectorului 1, au făcut, joi, 13 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi au dus la audieri mai multe persoane suspectate că au participat la acţiunile violente din Piaţa Victoriei care au avut loc în noaptea de 1 spre 2 februarie.

SURPRIZA Guvernului Grindeanu pentru bugetari: Salarii mai mari la stat decât la privat

Guvernul Grindeanu pregătește un nou proiect pentru salarizarea unitară a bugetarilor, total diferit de proiectul lăsat de Guvernul Cioloș, dar și de proiectul pregătit de Guvernul Ponta. Principala modificare ar fi introducerea unui salariu minim mai mare pentru bugetari față de salariul minim din mediul privat.

Pentru salarii între 1.750 de lei și 4.000 de lei vor fi creșteri substanțiale, între 4.000 de lei și 7.000 lei vor fi acordate creșteri doar pentru a putea menține încadrarea în ierarhie, iar pentru salarii de peste 7.000 de lei vor fi creșteri foarte mici (de maximum 3%) sau deloc, conform datelor draftului Legii salarizării unitare în sistemul bugetar.

Pentru funcțiile alese, noțiunea de salariu de bază va fi înlocuită cu cea de indemnizație, iar nivelul acestei indemnizații va fi legat de evoluția salariului mediu. Cea mai mare indemnizație va fi cea a președintelui țării, care va avea coeficient 6, coborând până la 1,1, coeficientul pentru funcția de viceprimar de comună cu un număr de locuitori mai mic de 1.500.

Sporurile sunt prevăzute să nu depășească 30% din fondul de salarii al fiecărui ordonator. Fondul de premiere va fi stabilit la 5% din fondul de salarii și va fi la dispoziția ordonatorului principal, pentru toți ordonatorii din subordine.

Problema principală o reprezintă salariul minim, pe care Guvernul vrea să îl fixeze la 1.750 de lei pentru sectorul public de anul viitor. La acest moment, salariul minim pe economie – aplicat atât în sectorul public, cât și în cel privat – este de 1.450 de lei, din 1 februarie.

cresterea salariului minim pe economie

În programul de guvernare al PSD este indicat că salariul minim brut pe economie va crește la cel puțin 1.750 de lei, dar în 2020. Pentru 2018, creșterea salariului minim brut pe economie este anunțată doar până la 1.550 de lei.

Ministerul Muncii vrea însă să fixeze acest salariu minim la 1.750 de lei încă din 2018, dar pentru sectorul public, pentru a nu-i afecta financiar pe angajatorii din domeniul privat.

ULTIMA ORĂ: Senatorii jurişti, decizie în privinţa OUG 13

OUG 13/2017, prin care s-a modificat Codul Penal şi care a fost abrogată ulterior prin OUG 14, îşi începe drumul prin Parlament, în conformitate cu solicitările protestatarilor şi ale opoziţiei.

Comisia Juridică a Senatului a dat luni aviz negativ pentru OUG 13, primul pas pentru respingerea definitivă a actului normativ şi asigurarea faptului că acesta nu va putea intra în vigoare. Decizia a fost luată în unanimitate. Avizul Comisiei juridice este consultativ. Legea de respingere a OUG 13 urmează să fie supusă votului în plenul Senatului.

Ulterior, legea de respingere a OUG 13 va ajunge în Camera Deputaţilor, cameră decizională. Dacă va fi adoptată, legea va fi garanţia că nu mai există niciun scenariu în care OUG 13 şi-ar putea produce efectele.

Legea de aprobare a OUG 14, prin care a fost abrogată OUG 13, a fost deja adoptată de Senat. Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor urmează să dea un aviz pe actul normativ.

oug 13

Avocatul Poporului trimite la CCR una dintre cele mai importante legi

Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, apreciind că dispozițiile sus-menționate sunt contrare dreptului de asociere garantat de art. 40 alin. (1) din Constituţia României, art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și art. 5 din Carta Socială Europeană, revizuită.

Deși Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 939/2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, în sensul constituționalității, Avocatul Poporului apreciază că, în prezent, se impune reexaminarea dispoziţiilor legale criticate, având în vedere stadiul actual al societăţii româneşti, al noilor realităţi sociale și economice din România, în condițiile în care impunerea unui număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate pentru constituirea unui sindicat conduce la suprimarea dreptului la asociere sau ar fi sinonimă cu o asemenea suprimare.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile sus-menționate din Legea nr. 62/2011 sunt în afara spiritului Legii fundamentale, a Convenției europene și, nesocotind situația economică și socială din România, afectează însăși libertatea sindicală ca urmare a impunerii prin lege a unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat, raportat la aceeași unitate. Potrivit datelor statistice, “Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 26 de salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariați.“ (Comunicat de presă nr. 281 din 19 noiembrie 2014 – Activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă, în anul 2013). Ca atare, într-o economie ce se bazează pe întreprinderi mici și mijlocii, cu o medie între 5 și 26 de salariați, pragul minim de 15 salariați pentru înființarea unui sindicat apare ca excesiv și reprezintă o piedică pentru angajații din întreprinderile mici și mijlocii de a-și face un sindicat.

victor ciorbea

Totodată, sunt nesocotite și prevederile art. 2, art. 7 și art. 8 pct 2 din Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical. Astfel, libertatea salariaților de a da naștere unui sindicat este un drept garantat inclusiv de norma internațională, neputând fi subordonată unor elemente de natură să limiteze exercitarea sa. Mai mult, cerinţele legii nu pot fi de aşa natură încât să suprime chiar substanţa dreptului, în sensul eliminării posibilităţii reale şi efective de exercitare a dreptului, în limitele configurate de însăşi legea supremă a statului. Sunt create, astfel, premisele înlăturării condiției impuse pentru constituirea unui sindicat și care afectează grav dreptul cetățenilor la liberă asociere. În acest sens sunt și Concluziile XIII-5 ale Comitetului European pentru Drepturi Sociale, care, în interpretarea art. 5 din Carta Socială Europeană, revizuită, a considerat că, atunci când legislația stabilește un număr minim de persoane necesar pentru a constitui un sindicat considerat excesiv, aceasta ar putea reprezenta un obstacol la constituirea unui sindicat, încălcându-se astfel libertatea de asociere.

În ceea ce privește impunerea prin textul legal criticat ca membrii fondatori să provină din aceeași unitate, Avocatul Poporului consideră că prin aceasta se aduce atingere dreptului fundamental al libertății de asociere, întrucât se înlătură efectiv posibilitatea salariaților din unitățile mici și mijlocii de a avea propriile organizații sindicale. Lipsa unei justificări reale în reglementarea acestor condiții restrictive se poate deduce și din faptul că, ulterior constituirii, într-un sindicat se pot afilia salariați, indiferent de unitatea din care provin.

În argumentarea demersului său, Avocatul Poporului observă că în jurisprudența sa, Curtea Constituţională a arătat că, pe fondul indiscutabil al evoluţiei societăţii, noile realităţi politice, sociale, economice, culturale trebuie să fie normate, să se regăsească în conţinutul dreptului pozitiv. Dreptul este viu, astfel că, odată cu societatea, şi el trebuie să se adapteze modificărilor survenite (a se vedea, în acest sens, pct. 3 din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011).