Judecătoarea Camelia Bogdan acuză o bancă din România de spălare de bani. CSM a fost sesizat

Fosta judecătoare Camelia Bogdan face declaraţii surprinzătoare. După ce a fost exclusă din magistratură, Camelia Bogdan acuză o bancă comercială din România că ar fi comis infracțiunea de spălare de bani, în cazul acordării unor credite imobiliare pentru dezvoltarea unor centre rezidențiale în Poiana Brașov și Snagov.

Este vorba despre BCR, împotriva căreia judecătoarea Camelia Bogdan a cerut, în vara anului trecut, declanșarea unei anchete la nivelul DIICOT. BCR a prezentat, pentru “Jurnalul Național”, un punct de vedere pe marginea acestui subiect, subliniind faptul că ipoteza fostei judecătoare este eronată, nejustificată, inexplicabilă și falsă.

Acuzațiile aduse BCR de către Camelia Bogdan au fost făcute în cadrul interviului din “Revista 22”, publicat în data de 14 februarie 2017, când aceasta a precizat, la întrebarea reporterului: “Cazul BCR, în care ați confiscat de la Ioana Băsescu, dacă nu greșesc, niște sume destul de mari este pe o schemă asemănătoare?”, că a pledat pentru necesitatea recuperării produsului infracțiunii și în cauza BCR. “Există suspiciunea rezonabilă că s-a lucrat clasic, ca la carte, în sensul că BCR a pretins că dă un împrumut unei societăți care era controlată din off-shore-uri de către o persoană, în schimb banii nu proveneau de la BCR, ci tot de la împrumutat. La faliment, BCR s-a înscris cu întreaga creanță, pretinzând că ea a dat banii și i se cuvine investiția. Eu am cerut recuperarea banilor care au fost integrați în mod injust în circuitul financiar, inclusiv de la firmele al căror beneficiar este domnul Ghiță, de exemplu, de la Asesoft, dar și de la notarul care a legalizat contractele de adjudecare în favoarea BCR, respectiv de la dna Ioana Băsescu”, a susținut Camelia Bogdan.

La solicitarea “Jurnalului Național”, Banca Comercială Română, prin directorul de comunicare, Ionuţ Stanimir, a precizat că “doamna judecător Camelia Bogdan, căreia nu îi contestăm în vreun fel autoritatea, reputatia sau experiența, a făcut o serie de afirmații cu totul eronate și nejustificate referitoare la finanțarea unui proiect comercial de către Banca Comercială Română. Din această cauză, am fost nevoiți să luăm poziție publică față de aceste afirmații eronate, nejustificate și de natură a ne aduce prejudicii patrimoniale, dar și să sesizăm Consiliul Superior al Magistraturii”.

“Ipoteza spălării de bani vehiculată de domnia sa este cu totul eronată, dar mai mult decât atât, este complet nejustificată și complet inexplicabilă pentru orice profesionist familiarizat cu procedurile legale și financiare de acordare a unui credit. Găsim inacceptabilă vehicularea fără diligență a unor acuzații false, care ignoră în mod inexplicabil realitățile procedurale, legale și financiare referitoare la acordarea unui credit comercial”, se  arată în răspunsul BCR, unde se mai precizează că“acordarea unui astfel de credit este supusă unor reguli și proceduri specifice, care presupun analiza riscului financiar și documentarea legală la multiple instanțe interne ale băncii (la nivel local și internațional), o perioadă îndelungată de analiză și structurare a tranzacției și implicarea a zeci de specialiști. Subliniem încă o dată ferm că ipotezele şi interpretările  vehiculate sunt eronate, iar banca își va proteja reputația de acuze false și orice alte acte de natură a-i aduce prejudicii patrimoniale”.

Judecătoarea Camelia Bogdan

“Suntem nemulțumiți și foarte neplăcut surprinși de faptul că decizia pronunțată într-o speță conectată marginal cu dezvoltarea imobiliară Silver Mountain a dat naștere unor ipoteze false cu privire la BCR. Finanțarea proiectului Silver Mountain a fost o tranzacție similară altor proiecte imobiliare finanșate de către bănci într-o perioadă de creștere economică, urmată ulterior de o criză economică severă și neașteptată”.

“Eșecul proiectului, din cauze economice clare, a dus la asumarea de către bancă a unei pierderi din fondurile sale proprii, fiind nevoită să înceapă procesul de recuperare. Orice altă ipoteză este incorectă”, mai arată BCR.

Lovitură pentru procurorii DNA. Cum au scăpat apropiații lui Sebastian Ghiță de arest

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că probele procurorilor DNA Ploieşti sunt insuficiente pentru a dispuse luarea măsurii arestării preventive în cazul cumnatului lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu şi al omului de afaceri Bogdan Padiu, se arată în motivarea instanţei.

Potrivit documentului, din probatoriul administrat, cauza nu este încă suficient lămurită în ceea ce priveşte participaţia penală a inculpaţilor Cristian Anastasescu şi Bogdan Padiu în cadrul grupului infracţional organizat, precum şi modalitatea în care inculpaţii au săvârşit actele de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul Sebastian Ghiţă.

Sebastian Ghiţă

“Într-adevăr, din probatoriul administrat în faza de urmărire se conturează suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpaţii au săvârşit acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii de spălare de bani, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lor, dar acest lucru nu este suficient pentru luarea celei mai restrictive măsuri preventive – măsura arestării preventive. (…) Totuşi modalitatea în care s-a săvârşit infracţiunea de spălare de bani nu este încă pe deplin clarificată, fiind necesară administrarea şi a altor mijloace de probă”, se precizează în motivare.

De asemenea, instanţa apreciază că mare parte din declaraţiile martorilor audiaţi în faza de urmărire penală se referă la participaţia penală a lui Sebastian Ghiţă, referirile la participaţia penală a lui Anastasescu şi Padiu “nefiind suficient de concludente în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, respectiv de constituire a unui grup infracţional organizat”.

“În ceea ce priveşte operaţiunile comerciale fictive, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că aceste operaţiuni fictive, în circuitele comerciale descrise de către acuzare, există. Într-adevăr, suspiciunea rezonabilă a introducerii în cele două societăţi comerciale a unor sume de bani ce provin din operaţiuni comerciale fictive există iar cei doi inculpaţi, în calitate de persoane ce aveau controlul asupra respectivelor societăţi, au avut un grad de implicare. Cu toate acestea, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată faptul că nu a fost stabilită încă suficient de clar modalitatea de implicare în aceste operaţiuni fictive a inculpaţilor Anastasescu Cristian şi Padiu Bogdan (la anumite operaţiuni existând posibilitatea reală a implicării unora dintre angajaţii celor două societăţi aflate sub controlul inculpaţilor), fapt care necesită efectuarea unor acte de urmărire penală suplimentare şi, cel puţin la acest moment procesual, determină luarea unei măsuri preventive mai pu?in restrictive de drepturi şi libertăţi”, se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că probele acuzării sunt “insuficiente” pentru a dispune luarea măsurii arestării preventive.

Cristian Anastasescu, cumnatul lui Sebastian Ghiţă, şi omul de afaceri Bogdan Padiu, reţinuţi de DNA Ploieşti într-un nou dosar care îl vizează pe fostul deputat, au fost plasaţi sub control judiciar de Tribunalul Prahova, decizia nefiind definitivă.

Cei doi sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiţă a primit în perioada 2007 – 2014, pentru contracte atribuite de instituţii şi autorităţi publice unor societăţi comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei şi zece milioane euro.

“În perioada 2007 – 2015 la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale SC International SRL şi SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale (…) şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii, firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta”, se precizează într-un comunicat al DNA.

Din comunicatul menţionat reiese că, pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte sumele primite, Ghiţă a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operaţiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparţineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.

Procurorii mai susţin că lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate.

“Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet, contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate”, se mai menţionează în comunicat.

Procurorii mai susţin că, începând cu anul 2010, Ghiţă, Padiu şi Anastasescu au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, care a continuat să-şi desfăşoare activitatea până în 2014. Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de Ghiţă, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obţine foloase materiale prin trafic de influenţă şi spălare de bani.

“Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce priveşte sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiţă Sebastian Aurelian a fost acela care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA şi inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţă de legalitate, prin dispunerea şi/sau semnarea unor documente justificative fictive”, se arată în comunicatul DNA.

Afirmaţii grave la adresa lui Dacian Cioloş: ‘Serviciile conduceau Guvernul’

Ies la iveală amănunte incendiare în legătură cu guvernarea tehnocrată de un an de zile a lui Dacian Cioloş. O voce puternică din societatea civilă îl pune la zid pe Dacian Cioloş şi lansează acuzaţii extrem de grave la adresa Executivului care a condus România. Alina Mungiu Pippidi spune că Guvernul tehnocrat a fost unul foarte slab şi că a fost condus de Serviciile Secrete.

“Cioloş a fost extraordinar de slab. Sub orice critică. Practic, nu a avut nici un fel de bază de putere. Erau actori.dacian ciolosAltcineva conducea Guvernul lui, nu el. În Guvernul lui s-au schimbat miniştri pentru că a zis altcineva. Ministrul Fondurilor Europene a fost schimbat pentru că a vrut altcineva. Cineva din afară: în primul rând preşedinţia şi cine are influenţă asupra preşedinţiei. Adică serviciile secrete, ce să ne mai ascundem după degete. Iar serviciile secrete dacă ar fi aşa de bune în politici publice, eu aş spune să le dăm ţara lor. Însă, nu sunt aşa bune. Nici la alegeri nu sunt aşa de bune, dovadă că nu a ieşit opţiunea pe care au vrut-o ei în alegeri. Ele se ocupă de insurecţii. Dacă au o anumită competenţă, foarte bine. Să le dăm banii pentru acea competenţă. SRI îşi imaginează că poate să facă totul. SRI atrage nişte fonduri absolut enorme, adună baze de date cu care apoi nu ştie ce să facă, încalcă legi şi reguli ca să ajungă în posesia acestor baze de date. Însă, când e vorba de competenţa pe siguranţă naţională, arestează pe martie doi-trei unguri. Aliniaţi-vă, pregătiţi-vă!”, a tunat Alina Mungiu Pippidi.

Şi asta nu e tot. Tirada la adresa SRI nu s-a oprit aici. “Vine SRI şi ne arată că există o mare ameninţare la adresa siguranţei naţionale, trei unguri din Covasna, Harghita. Aici e problema. Cine vrea să facă de toate şi prea multe sfârşeşte prin a nu mai fi specializat în nimic. Ei au zis: Domnule, civilii sunt incompetenţi în România. Umplem noi această zonă. În ultimii doi ani s-a produs această extraordinară slăbire a partidelor. pe de o parte, dată de arestările DNA, pe de alta de adevărul obiectiv că partidele au ajuns nişte resturi. Acesta e adevărul. Sunt resturi umane”, a tunat Pippidi, conform sursei citate.

Șefii Fiscului chemați la raport de premierul Grindeanu

Încasările mici la bugetul de stat din prima luna a anului îl îngrijorează pe premierul Grindeanu, care a convocat o sedință la Palatul Victoria cu reprezentații ANAF și ai Ministerului de Finanțe, anunță Antena3.

Săptămâna trecută, premierul s-a întâlnit la Palatul Victoria cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan şi cu preşedintele ANAF, Bogdan Nicolae-Stan.

sorin grindeanu

„În cursul săptămânii viitoare, până marţi, o să-mi transmită modul în care, pe termen scurt, văd priorităţile. Lucrurile au scăzut drastic ca şi încasări, ca şi plăţi de impozite în două domenii sensibile, mai ales pe sfârşitul anului şi s-au răsfrânt şi pe începutul anul 2017, respectiv tutun şi prelucrarea lemnului. Sunt lucruri care vor fi detaliate. Pe mine mă interesează ca tot ceea ce înseamnă ANAF, în întreg, să-mi fie prezentat proiectul de prioritizare”, a declara atunci premierul Grindeanu.

UPDATE: Liviu Dragnea a ajuns la ÎCCJ

UPDATE Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ajuns, marţi dimineaţă, în jurul orei 9:15, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde judecătorii urmează să dezbată contestaţia la executare pe care a depus-o împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul “Referendumul”.

La sosirea la ÎCCJ, Dragnea nu a făcut nicio declaraţie presei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate, marţi, contestaţia la executare depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul “Referendumul”.

Iniţial, Dragnea a depus contestaţia la Tribunalul Bucureşti, însă această instanţa şi-a declinat competenţa în favoarea ÎCCJ.

Acţiunea are ca obiect contestaţia la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

liviu dragnea

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.

“Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente – partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare – asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (…) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare”, declara atunci preşedintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declaraţie, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul “Referendumul”.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul “Referendumul”.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot, anunță Agerpres.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.

Detalii EXPLOZIVE de la DNA: Ghiță intervenea la miniștrii PSD, PNL și UDMR

Magistraţii Tribunalului Prahova iau în discuţie, astăzi, propunerea de arestare preventivă formulată de către procurorii DNA Ploieşti pe numele lui Sebastian Ghiţă. Fostul deputat PSD este cercetat într-un nou dosar pentru trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituire de grup infracţional organizat.

Potrivit unor surse citate de Digi 24, Sebastian Ghiță este acuzat că solicita 10% din contractele cu statul pe care le intermedia unor firme. Un martor din dosar ar fi declarat, potrivit surse citate, că Sebastian Ghiță i-ar fi cerut 450.000 de euro motivând că are nevoie de acești bani pentru campania electorală a lui Victor Ponta din 2014.

Sebastian Ghita

Potrivit DNA, Sebastian Ghiță ar fi aflat că i se pregătește un al cincilea dosar la DNA încă înainte de a dispărea.

Potrivit surselor judiciare citate de Digi 24, Ghiță intervenea pentru contracte la miniștrii Victor Ponta, Eugen Nicolăescu, Nicolae Bănicioiu, Valerian Vreme sau Zsolt Nagy. Contactat de Digi 24, Valerian Vreme a susținut că nu l-a cunoscut niciodată pe Sebastian Ghiță.

Un fost judecător CCR atrage atenția: Tudorel Toader este supus unor presiuni enorme

Toni Greblă, fost judecător al CCR, spune că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este supus unor presiuni enorme din partea străzii, dar şi a altor instituţii.

Fostul magistrat a mai declarat duminică, la emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3, că ministrul nu-şi va asuma decizii majore de teama unor dosare sau anchete care pot urma.

Toni Greblă

”Văd şi presiuni ale străzii care nu are culoare politică, nu are program, în aparenţă nu are lideri, în aparenţă pentru că văd că sunt foarte bine organizaţi şi mesajele lor sunt foarte bine ţintite, deci toate aceste presiuni s-ar putea să încurce rezolvarea foarte repede şi a acestei probleme care va crea mutiple dificultăţi în viitor”, a spus Toni Greblă, fost judecător CCR.

Dosarul deschis de procurorii DNA în cazul Ordonanţei de Urgenţă 13 a dat naştere unui precedent periculos care îl va împiedica pe ministrul Justiţiei să-şi facă treaba până la capăt, susţine fostul judecător al CCR.

”Oamenii se tem să mai ia decizii majore, de teama faptului că peste o anume perioadă de timp, luni, ani de zile va veni cineva şi îi va întreba”, a mai spus Toni Greblă.

Brazilia e tara tuturor posibilitatilor: A fost luptator, sofer si jefuitor, acum e ministru

Guvernul presedintelui brazilian conservator Michel Temer l-a numit joi in functia de ministru de externe pe senatorul Aloysio Nunes, un fost luptator de gherila marxist la sfarsitul anilor 1960, in timpul dictaturii militare, devenit un promotor al liberului schimb si initiativei private, transmit Reuters si AFP.

Aloysio Nunes, care va implini 72 de ani pe 5 aprilie, il inlocuieste pe Jose Serra, demisionat pe 22 februarie din motive de sanatate.

Ca si predecesorul sau, este membru al Partidului Social-Democratiei Braziliene SDB (de centru-dreapta), al fostului presedinte Fernando Henrique Cardoso (1995-2002), formatiune-cheie a aliantei politice din jurul presedintelui Temer.

Ex-ministru al justitiei in mandatul lui Cardoso (2001-2002), Nunes a fost liderul majoritatii din Senat dupa destituirea in august 2016 a presedintei de stanga Dilma Rousseff, implicata ca si el in tinerete in gherila impotriva dictaturii.

Aloysio Nune

In anii 1960, Nunes a fost membru al Partidului Comunist brazilian si sofer al lui Carlos Marighella, ucis intr-o ambuscada in 1969 si considerat in epoca inamicul numarul unu al regimului militar. In 1968 a participat la un jaf celebru, al ‘Trem Pagador’, un tren de transport de fonduri.

In acelasi an, Nunes s-a exilat la Paris, unde a ramas pana in 1979.

Despre trecutul sau de gherila, afirma ca a fost ‘o greseala’: ‘Experienta mi-a aratat ca m-am inselat (…), pentru ca aceasta lupta nu a fost purtata in mod democratic’, declara el intr-un interviu.

Ulterior, a desfasurat o indelungata cariera politica in PSDB, care l-a desemnat in 2014 candidat la vicepresedintie, in echipa cu Aecio Neves, invins de Dilma Rousseff in 2014.

In noiembrie 2016, in ziua alegerilor prezidentiale din SUA, Nunes s-a facut remarcat printr-o postare pe Twitter extrem de critica la adresa lui Donald Trump, pe care l-a numit ‘Partidul Republican la o betie crunta’ si ‘ce are partidul sau mai rau si mai necontrolat’.

In noua sa functie, se asteapta ca Nunes sa continue linia predecesorului sau de indepartare de politica externa de aliniere cu guvernele de stanga din America Latina, urmata de Partidul Muncitorilor al Dilmei Rousseff.

Intr-un mesaj video pe pagina sa de Facebook, Aloysio Nunes a declarat ca va actiona pentru revigorarea organizatiei subregionale Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay) prin apropierea de statele Aliantei Pacifice (Chile, Colombia, Mexico si Peru) si incheierea unui acord comercial cu Uniunea Europeana.

Lia Olguța Vasilescu aruncă BOMBA: Salariile românilor, pe mâna lui Sebastian Ghiță

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a recunoscut existența unei probleme grave în sistem – și anume, faptul că o firmă privată are acces la tot ceea ce înseamnă date despre salariații din România. Este vorba despre grupul Teamnet, despre care presa a scris de nenumărate ori că ar fi controlat de către fostul deputat Sebastian Ghiță, informează Antena3.

Lia Olguţa Vasilescu

„Problema e mult mai gravă decât spuneți dumneavoastră. Pe toate instituțiile care sunt în subordinea Ministerului Muncii, la ora actuală, sunt foarte mari probleme cu rețelele, în sensul că fie nu există codul-sursă, fie nu mai sunt contracte de mentenanță, fie aceste sisteme nu mai pot să ducă în spate baza de date și va trebui să găsim rapid o soluție. Pentru că, dacă mâine cade sistemul de la Casa de Pensii, noi nu mai putem să dăm pensiile în România. Și în acest tip de discuție am intrat încă din prima săptămână, când m-am învestit ca ministru al Muncii. L-am invitat și pe ministrul Comunicațiilor la Ministerul Muncii, ca să îi prezentăm problema.

Eu cred că ar trebui gândită la nivelul Guvernului o strategie pentru toate ministerele și o licitație pentru aceste sisteme informatice pe care să o gestioneze Ministerul Comunicațiilor – în primul rând, pentru că niciun minister nu este pregătit să organizeze o astfel de licitație, să facă un caiet de sarcini (e clar că nu au specialiștii pentru așa ceva) și luăm în discuție la nivelul Guvernului ca să fie un obiectiv strategic al statului tot ce înseamnă gestionarea bazelor de date din subordinea ministerului”, a declarat ministrul.

Dezvaluiri INCENDIARE din sala de judecata: Dragnea, denuntat la ICCJ de un fost ministru MAI

Fostul ministru MAI Gabriel Berca a declarat in fata instantei supreme ca Liviu Dragnea a dat un “ordin trecut la secret” pe vremea cand era ministru al Dezvoltarii Regionale, prin care a aprobat finalizarea scolii din comuna Ardeoani, finantare care i-a fost imputata ulterior lui, ca ministru de Interne. Gabriel Berca a fost audiat ca inculpat, joi, la instanta suprema, in dosarul in care a fost condamnat pe fond la 3 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta in legatura cu lucrari exorbitante la scoala din comuna Ardeoani, judetul Bacau.

“Rusu Viorel a indus in eroare organele de ancheta. Acea scoala a fost platita nu prin hotarare de Guvern ci prin ordin al ministrului Dezvoltarii Regionale din 2014, ordin semnat de Liviu Dragnea si trecut la secret, nepublicat in Monitorul Oficial. Nu poti folosi fondul de rezerva al Guvernului pentru o lucrare veche. Ultima plata alocata prin ordinul 2209 din 2014 s-a facut la 12 decembrie 2014, iar HG 1169 a fost data in 30 decembrie 2014, cand banii erau deja cheltuiti, pentru a fi acoperita nelegalitate comisa prin ordinul de ministru”, le-a spus Berca judecatorilor.

Fostul ministru a mai spus ca lucrarile au fost supraevaluate, ajungand la 450 de euro pentru un metru patrat, la o suprafata construita de 3.000 de metri patrati.

ministru MAI Gabriel Berca

Berca a aratat ca stie din relatarile colegilor de partid ca omul de afaceri Viorel Rusu a fost sponsor al PDL Bacau, dar ca acesta a incetat sa mai finanteze partidul cand a devenit el presedinte al organizatiei Bacau.

Intrebat de procurorul DNA cine a platit materialele electorale tiparite la tipografia omului de afaceri Laurentiu Ganea, Berca a spus ca primii candidati de pe liste isi plateau campania.

“Primii sase candidati de la Consiliul Local si Consiliul Judetean au depus cate 150 de milioane de lei vechi in contul PDL Bacau si de acolo si-au platit materialele promotionale. Pentru ceilalti candidati de pe liste a platit Laurentiu Ganea”, a precizat Berca.

Fostul ministru a mai aratat ca, in perioada 2009-2010, Primaria din Ardeoani avea noua contracte de lucrari cu firma lui Viorel Rusu.

“In toate litigiile primariei cu Rusu, institutia nu si-a facut apararea si nu a formulat cai de atac. Primarul a incheiat un act aditional, in august 2010, la contractual de construire a scolii, fara sa aiba sursa de finantare. A doua a zi, Rusu a dat primaria in judecata, iar in octombrie a executat silit institutia”, a adaugat Berca.

El a respins afirmatiile lui Viorel Rusu potrivit carora i-a promis ajutor pentru plata lucrarilor de constructie efectuate la scoala din Ardeoani.

“Desi Rusu sustine ca i-am facut promisiuni de ajutor pentru finantarea constructiei scolii inca din aprilie 2010, acest lucru nu este adevarat, deoarece pe atunci eram independent, plecasem din PNL si imi pregateam intrarea in alt partid. In 2010 am devenit membru PDL si m-am ocupat de organizarea alegerilor de la Bacau”, a mai spus Berca.

Instanta a stabilit urmatorul termen de judecata pentru 13 aprilie.