Un fost judecător CCR atrage atenția: Tudorel Toader este supus unor presiuni enorme

Toni Greblă, fost judecător al CCR, spune că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este supus unor presiuni enorme din partea străzii, dar şi a altor instituţii.

Fostul magistrat a mai declarat duminică, la emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3, că ministrul nu-şi va asuma decizii majore de teama unor dosare sau anchete care pot urma.

Toni Greblă

”Văd şi presiuni ale străzii care nu are culoare politică, nu are program, în aparenţă nu are lideri, în aparenţă pentru că văd că sunt foarte bine organizaţi şi mesajele lor sunt foarte bine ţintite, deci toate aceste presiuni s-ar putea să încurce rezolvarea foarte repede şi a acestei probleme care va crea mutiple dificultăţi în viitor”, a spus Toni Greblă, fost judecător CCR.

Dosarul deschis de procurorii DNA în cazul Ordonanţei de Urgenţă 13 a dat naştere unui precedent periculos care îl va împiedica pe ministrul Justiţiei să-şi facă treaba până la capăt, susţine fostul judecător al CCR.

”Oamenii se tem să mai ia decizii majore, de teama faptului că peste o anume perioadă de timp, luni, ani de zile va veni cineva şi îi va întreba”, a mai spus Toni Greblă.

Brazilia e tara tuturor posibilitatilor: A fost luptator, sofer si jefuitor, acum e ministru

Guvernul presedintelui brazilian conservator Michel Temer l-a numit joi in functia de ministru de externe pe senatorul Aloysio Nunes, un fost luptator de gherila marxist la sfarsitul anilor 1960, in timpul dictaturii militare, devenit un promotor al liberului schimb si initiativei private, transmit Reuters si AFP.

Aloysio Nunes, care va implini 72 de ani pe 5 aprilie, il inlocuieste pe Jose Serra, demisionat pe 22 februarie din motive de sanatate.

Ca si predecesorul sau, este membru al Partidului Social-Democratiei Braziliene SDB (de centru-dreapta), al fostului presedinte Fernando Henrique Cardoso (1995-2002), formatiune-cheie a aliantei politice din jurul presedintelui Temer.

Ex-ministru al justitiei in mandatul lui Cardoso (2001-2002), Nunes a fost liderul majoritatii din Senat dupa destituirea in august 2016 a presedintei de stanga Dilma Rousseff, implicata ca si el in tinerete in gherila impotriva dictaturii.

Aloysio Nune

In anii 1960, Nunes a fost membru al Partidului Comunist brazilian si sofer al lui Carlos Marighella, ucis intr-o ambuscada in 1969 si considerat in epoca inamicul numarul unu al regimului militar. In 1968 a participat la un jaf celebru, al ‘Trem Pagador’, un tren de transport de fonduri.

In acelasi an, Nunes s-a exilat la Paris, unde a ramas pana in 1979.

Despre trecutul sau de gherila, afirma ca a fost ‘o greseala’: ‘Experienta mi-a aratat ca m-am inselat (…), pentru ca aceasta lupta nu a fost purtata in mod democratic’, declara el intr-un interviu.

Ulterior, a desfasurat o indelungata cariera politica in PSDB, care l-a desemnat in 2014 candidat la vicepresedintie, in echipa cu Aecio Neves, invins de Dilma Rousseff in 2014.

In noiembrie 2016, in ziua alegerilor prezidentiale din SUA, Nunes s-a facut remarcat printr-o postare pe Twitter extrem de critica la adresa lui Donald Trump, pe care l-a numit ‘Partidul Republican la o betie crunta’ si ‘ce are partidul sau mai rau si mai necontrolat’.

In noua sa functie, se asteapta ca Nunes sa continue linia predecesorului sau de indepartare de politica externa de aliniere cu guvernele de stanga din America Latina, urmata de Partidul Muncitorilor al Dilmei Rousseff.

Intr-un mesaj video pe pagina sa de Facebook, Aloysio Nunes a declarat ca va actiona pentru revigorarea organizatiei subregionale Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay) prin apropierea de statele Aliantei Pacifice (Chile, Colombia, Mexico si Peru) si incheierea unui acord comercial cu Uniunea Europeana.

Lia Olguța Vasilescu aruncă BOMBA: Salariile românilor, pe mâna lui Sebastian Ghiță

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a recunoscut existența unei probleme grave în sistem – și anume, faptul că o firmă privată are acces la tot ceea ce înseamnă date despre salariații din România. Este vorba despre grupul Teamnet, despre care presa a scris de nenumărate ori că ar fi controlat de către fostul deputat Sebastian Ghiță, informează Antena3.

Lia Olguţa Vasilescu

„Problema e mult mai gravă decât spuneți dumneavoastră. Pe toate instituțiile care sunt în subordinea Ministerului Muncii, la ora actuală, sunt foarte mari probleme cu rețelele, în sensul că fie nu există codul-sursă, fie nu mai sunt contracte de mentenanță, fie aceste sisteme nu mai pot să ducă în spate baza de date și va trebui să găsim rapid o soluție. Pentru că, dacă mâine cade sistemul de la Casa de Pensii, noi nu mai putem să dăm pensiile în România. Și în acest tip de discuție am intrat încă din prima săptămână, când m-am învestit ca ministru al Muncii. L-am invitat și pe ministrul Comunicațiilor la Ministerul Muncii, ca să îi prezentăm problema.

Eu cred că ar trebui gândită la nivelul Guvernului o strategie pentru toate ministerele și o licitație pentru aceste sisteme informatice pe care să o gestioneze Ministerul Comunicațiilor – în primul rând, pentru că niciun minister nu este pregătit să organizeze o astfel de licitație, să facă un caiet de sarcini (e clar că nu au specialiștii pentru așa ceva) și luăm în discuție la nivelul Guvernului ca să fie un obiectiv strategic al statului tot ce înseamnă gestionarea bazelor de date din subordinea ministerului”, a declarat ministrul.

CCR explică de ce a RESPINS legea conversiei creditelor. Ultima speranţă a datornicilor/ DOCUMENT

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care a respins legea conversiei creditelor în franci elveţieni (CHF). Legea prevedea plata creditelor la cursul istoric, de la dată acordării împrumuturilor. Curtea motivează că legea încalcă principiul bicameralismului, în sensul că a fost modificată radical de Camera Deputaţilor, faţă de prima formă adotată de Senatu, precum şi faţă de obiectivele iniţiatorilor, iar pe de altă parte nu respectă nici principiul nominalismului monetar. În urma deciziei, clienţii băncilor mai au doar varianta instanţei, care poate decide, ca în alte cazuri, plata împrumutului la cursul istoric.

“Examinând conţinutul normativ al actului supus aprobării Parlamentului, Curtea reţine că procedura de legiferare nu a respectat cerinţele constituţionale care consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia îconversie lei in franci elvetienin plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.336 din 30 aprilie 2008).

Curtea constată, astfel, că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Observăm că aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, sub mai multe aspecte, cele mai importante fiind: lipsa acordului de voinţă în ceea ce priveşte operaţiunile de conversie a contractelor de credit; creditele vizate sunt exclusiv cele în franci elveţieni; extinderea sferei de incidenţă a legii şi cu privire la contractele de credit externalizate sau în fază de executare silită; realizarea conversiei la cursul de schimb franc elveţian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei; posibilitatea revenirii la contractul în franci elveţieni, la cererea consumatorului.

Mai mult, legea nu mai prevede obligaţia creditorului de a informa debitorul cu privire la creşterea cuantumului total plătibil de către consumator sau al ratelor periodice peste o anumită valoare (cu mai mult de 20%, aşa cum au prevăzut iniţiatorii propunerii legislative) în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb de la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională, în vederea exprimării opţiunii acestuia din urmă pentru conversia soldului creditului”, precizează CCR în motivare.

Motivarea Curții menţionează principiul nominalismului monetar, potrivit căruia contractele sunt plătite în moneda în care s-au semnat. “În virtutea principiului nominalismului monetar, suma acordată cu titlu de împrumut trebuie restituită întocmai, indiferent de valorizarea sau devalorizarea acesteia (…) Într-o atare situație, ambele părți își asumă riscul ca pe parcursul executării contractului suma restituită de împrumutat să valoreze mai puțin sau mai mult la momentul restituirii decât la momentul acordării, raportat la o altă monedă considerată etalon, sau, mai corect din punct de vedere obiectiv, raportat la aur, se arată în decizie.

Curtea întărește acest principiu în motivare și spune că riscul valutar inerent este un element al prețului contractului de credit acordat în monedă străină. Însă, totodată, Curtea lasă instanțele să intervină în acest principiu atunci când e vorba de creditele în valută, în franci elvețieni în această speță, dacă sunt întrunite condițiile impreviziunii.

Un celebru senator PSD vrea 3 ani de închisoare pentru protestatari: Ce proiect de lege a depus

Trei ani de închisoare pentru protestatari! Asta cere un celebru senator PSD. Este vorba despre medicul Tudor Ciuhodaru, care a inițiat un proiect de lege ce prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoare între șase luni și trei ani dacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituțională ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat”.

Ciuhodaru spune că proiectul nu se referă la manifestații pașnice sau la proteste de tipul celor care au fost în luna februarie.

proteste bucuresti

”Cine face astfel de lucruri nu a citit acest proiect legislativ. Se referă la manifestările extremiste, separatiste, revizioniste, cele prin care se atacă esența statului român. Proiectul de lege se referă la altceva, nu la protestele de stradă ca cele de până acum.”, a spus Tudor Ciuhodaru, senator PSD, la Antena 3, vineri dimineața.

Dezvaluiri INCENDIARE din sala de judecata: Dragnea, denuntat la ICCJ de un fost ministru MAI

Fostul ministru MAI Gabriel Berca a declarat in fata instantei supreme ca Liviu Dragnea a dat un “ordin trecut la secret” pe vremea cand era ministru al Dezvoltarii Regionale, prin care a aprobat finalizarea scolii din comuna Ardeoani, finantare care i-a fost imputata ulterior lui, ca ministru de Interne. Gabriel Berca a fost audiat ca inculpat, joi, la instanta suprema, in dosarul in care a fost condamnat pe fond la 3 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta in legatura cu lucrari exorbitante la scoala din comuna Ardeoani, judetul Bacau.

“Rusu Viorel a indus in eroare organele de ancheta. Acea scoala a fost platita nu prin hotarare de Guvern ci prin ordin al ministrului Dezvoltarii Regionale din 2014, ordin semnat de Liviu Dragnea si trecut la secret, nepublicat in Monitorul Oficial. Nu poti folosi fondul de rezerva al Guvernului pentru o lucrare veche. Ultima plata alocata prin ordinul 2209 din 2014 s-a facut la 12 decembrie 2014, iar HG 1169 a fost data in 30 decembrie 2014, cand banii erau deja cheltuiti, pentru a fi acoperita nelegalitate comisa prin ordinul de ministru”, le-a spus Berca judecatorilor.

Fostul ministru a mai spus ca lucrarile au fost supraevaluate, ajungand la 450 de euro pentru un metru patrat, la o suprafata construita de 3.000 de metri patrati.

ministru MAI Gabriel Berca

Berca a aratat ca stie din relatarile colegilor de partid ca omul de afaceri Viorel Rusu a fost sponsor al PDL Bacau, dar ca acesta a incetat sa mai finanteze partidul cand a devenit el presedinte al organizatiei Bacau.

Intrebat de procurorul DNA cine a platit materialele electorale tiparite la tipografia omului de afaceri Laurentiu Ganea, Berca a spus ca primii candidati de pe liste isi plateau campania.

“Primii sase candidati de la Consiliul Local si Consiliul Judetean au depus cate 150 de milioane de lei vechi in contul PDL Bacau si de acolo si-au platit materialele promotionale. Pentru ceilalti candidati de pe liste a platit Laurentiu Ganea”, a precizat Berca.

Fostul ministru a mai aratat ca, in perioada 2009-2010, Primaria din Ardeoani avea noua contracte de lucrari cu firma lui Viorel Rusu.

“In toate litigiile primariei cu Rusu, institutia nu si-a facut apararea si nu a formulat cai de atac. Primarul a incheiat un act aditional, in august 2010, la contractual de construire a scolii, fara sa aiba sursa de finantare. A doua a zi, Rusu a dat primaria in judecata, iar in octombrie a executat silit institutia”, a adaugat Berca.

El a respins afirmatiile lui Viorel Rusu potrivit carora i-a promis ajutor pentru plata lucrarilor de constructie efectuate la scoala din Ardeoani.

“Desi Rusu sustine ca i-am facut promisiuni de ajutor pentru finantarea constructiei scolii inca din aprilie 2010, acest lucru nu este adevarat, deoarece pe atunci eram independent, plecasem din PNL si imi pregateam intrarea in alt partid. In 2010 am devenit membru PDL si m-am ocupat de organizarea alegerilor de la Bacau”, a mai spus Berca.

Instanta a stabilit urmatorul termen de judecata pentru 13 aprilie.

Laura Codruta Kovesi incepe iar OFENSIVA: Primele declaratii dupa decizia CCR

CCR a decis ca procurorii DNA au interferat activitatea guvernului dupa ce au anchetat modul in care a fost adoptata controversata OUG 13, incalcandu-se astfel principiul separatiei puterilor in stat. Laura Codruta Kovesi nu a oferit nicio declaratie pe aceasta tema, desi mai multi lideri politici, in frunte cu seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, si fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, i-au cerut demisia.

In schimb, sefa DNA a inceput iar ofensiva in presa din strainatate, la fel ca dupa adoptarea OUG 13. Astfel, un portal francez, la-croix.com, a facut un interviu cu Kovesi.

Francezii ii fac un portret laudativ lui Kovesi, despre care spun ca “incarneaza revolta unei parti a Romaniei in fata abuzurilor liderilor lor”. DNA deplange “coruptia endemica din Romania si suspecteaza guvernul de distrugere si falsificare a documentelor oficiale in incercarea de a atenua legislatia anti-coruptie”.

In presa franceza, Kovesi s-a laudat cu reusite institutiei pe care o conduce si a spus ca lupta impotriva coruptiei din Romania este eficienta, dar nu exista certudinea ca se vor face reforme ireversibile.

“Eu am atentionat, din urma cu 2 ani, ca doar in 10% din cazuri deciziile noastre au fost urmate de efecte.”, a spus Kovesi cand a vorbit despre recuperarea prejudiciilor din dosarele instrumentate de DNA.

Laura Codruta Kovesi

Ea a vorbit si despre imunitatea ministrilor, despre care a spus ca au “imunitate pe viata”. “Ministrii de imunitate pe viata pentru fapte comise in perioada in care au fost la guvernare. Parlamentul blocheaza uneori anchetarea, indiferent de culoarea politica a persoanei vizate, fara a fi nevoie sa justifice decizia de a refuza ridicarea imunitatii. Noi suntem lipsiti de putere in fata acestor voturi care blocheaza justitia. Astfel, s-a intamplat ca persoane sa fie condamnate si inchise, in timp ce ministrul implicat in acelasi caz nu a fost deranjat”.

Kovesi s-a plans si de atacurile politicienilor si ale presei. “Amenintati nu am fost, dar am fost asaltati de atacuri fara precedent, din ce in ce mai intense si mai agresive din partea presei si a politicienilor. Directia Nationala Anticoruptie este din ce in ce mai eficienta, desigur. Dar nimic nu se poate imbunatati in mod durabil, pentru ca nu avem certitudinea ca in cadrul legislativ sunt reforme stabile si ireversibile. In cazul in care ordonanta de urgenta ar fi fost acceptata, toata munca noastra ar fi fost afectata. Cu toate acestea, ca urmare a retragerii sale, declaratiile in favoarea modificarii Codului Penal si a Codului de procedura penala se multiplica. Mai multe proiecte de legi ar trebui sa fie revizuite de catre Parlament”, a precizat sefa DNA.

ALERTA – ANAF, precizari cruciale dupa ce Iohannis a pierdut casa din Sibiu

Fiscul vine cu precizari in cazul casei care a apartinut familiei Iohannis. Inspectorii fiscali spun pentru Digi24 ca, momentan, statul roman nu este proprietarul imobilului, pentru ca la Tribunalul Sibiu a fost deschis un proces in care se va decide cine detine aceasta casa. Acum, in acte, proprietari sunt doi soti care au murit acum cincizeci de ani.

,,In urma pronuntarii de catre Curtea de Apel Brasov a unei hotarari irevocabile in cauza din dosarul cu nr. 262/62/2014, organele fiscale au solicitat Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sibiu, rectificarea in cartea funciara, in sensul radierii dreptului de proprietate al paratilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johanis Klaus Werner“, arata ANAF.

Astfel, dupa rectificarea de carte funciara, dreptul de proprietate asupra imobilului in cauza a revenit defunctilor proprietari Ghenea Elisei si Ghenea Maria, precizeaza Fiscul. Cei doi au murit insa in urma cu 50 de ani.

Prin urmare, ANAF Sibiu a solicitat notarului public competent suplimentarea cartificatului de mostenitor prin care sa constate calitatea de succesor al statului roman pentru cel de-al doilea imobil situat in Sibiu, pe strada Nicolae Balcescu, nr. 29.

klaus iohannis

Ceea ce inseamna ca statul va deveni proprietar al casei dupa solutionarea unei alte cauze aflate in instanta, la Tribunalul Sibiu. Acest dosar are ca obiect tocmai anularea certificatului de mostenitor, precizeaza ANAF.

,,Precizam in acest sens ca, in prezent pe rolul Tribunalului Sibiu, s-a deschis o noua actiune in justitie de catre pretinsi succesori ai defunctilor Ghenea Elisei si Ghenea Maria, care solicita anularea certificatului de mostenitor al Statului Roman si din aceasta ratiune, notarul public, amana emiterea cartificatului la care s-a facut mai sus referire“, se arata in raspunsul ANAF pentru Digi24.

Monica Macovei, ATAC la CCR: ‘Ministrii NU pot primi o SUPER-IMUNITATE’

Ministrii nu pot obtine o super-imunitate, ei nu sunt deasupra legii penale. Daca exista indicii, de exemplu, ca au elaborat si adoptat un act normativ cu dedicatie, primind bani sau alte beneficii, sau au sustras, distrus ori falsificat documente din ministere, trebuie anchetati ca orice alt functionar public. Nici sustragerea, nici distrugerea de documente, nici coruptia nu inseamna “oportunitatea” adoptarii unui act normativ.

Nici in prezent, ministrii si parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere pentru oportunitatea unui act normativ, pentru decizia politica de a adopta un act. Nimeni nu a cerut asta! Dar pot fi anchetati daca au incalcat legea atunci cand au adoptat un act normativ.

Acest lucru nu trebuie sa se schimbe, pentru ca ar insemna ca ministrii sa primeasca o imunitate neprevazuta de nicio lege si inexistenta in vreun stat democratic.

monica macovei

Opinia publica asteapta, pe buna dreptate, motivarea deciziei CCR prin care a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern, ca sa vada cum argumenteaza CCR afirmatia ca DNA si-ar fi “arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ” si cum explica CCR de ce a nu permis reprezentantului DNA sa depuna la dosarul CCR, potrivit informatiilor din presa centrala, un document actualizat cu cele 5 infractiuni pentru care existau indicii ca au fost comise:

– favorizare a faptuitorului;

– prezentare cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului,

– sustragerea sau distrugerea de inscrisuri;

– sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri;

– fals intelectual.

Gandim si este normal sa ne intrebam care dintre posibilele infractiuni constatate de DNA in aceasta ancheta vizeaza oportunitatea sau decizia politica de a adopta OUG 13/2017.”, s-a aratat intr-un comunicat.

Dezvaluiri INCENDIARE: Sebastian Ghita, legaturi subterane cu turnatorul lui Ludovic Orban

Printre firmele carora Sebastian Ghita le-a cerut bani in schimbul interventiei pe langa autoritati publice pentru buna derulare a contractelor se numara UTI, care a castigat licitatia pentru dosarul electronic de sanatate, dar si asocierea dintre Telekom Romania Communications (fosta Romtelecon) cu firmele Bull Romania, Expert One Research, Deloitte si Insoft Development & Consulting.

Aceste societati au castigat contractul ce are ca obiect “Cadru Institutional Modular de procesare a informatiei vehiculate prin intermediul Programului Operational Sectorial Mediu”. Numele acestor contracte apar in referatul cu propunere de arestare preventiva formulat de DNA in cel mai nou dosar in care Ghita este cercetat.

Fostul deputat Sebastian Ghita este suspectat ca a cerut sume de milioane de lei unora dintre cele mai mari firme din domeniul IT pentru ca, in schimbul banilor, sa intervina pe langa autoritati in vederea bunei derulari a contractelor. Interventiile au fost facute, potrivit DNA, atat inainte, cat si dupa ce Ghita a fost ales deputat in Parlamentul Romaniei sub sigla PSD.

sebastian ghita

Astfel, Ghita ar fi cerut de la UTI aproape 6 milioane de lei pentru a interveni la factori de decizie din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate in vederea castigarii contractului privind dosarul electonic. Si in acest caz, banii au fost disimulati sub forma unor contracte, mentioeaza anchetatorii.

Mai multe dintre firmele ale caror nume apar in documentele DNA in cel mai nou dosar al lui Ghita se regasesc in topul companiilor care au incheiat in ultimii ani contracte cu statul pentru servicii in domeniul IT. Astfel, conform unei note de informare privind achizitiile de produse software realizate la nivelul ministerelor Guvernului Romaniei si unitatilor aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora, in perioada 01.01.2011 – 31.07.2016, nota realizata de Corpul de Control al Primului ministru anul trecut, in perioada 01.01.2011 – 31.07.2016, un numar de 19 entitati publice au achizitionat produse si licente software si au incheiat peste 10.000 de contracte/comenzi, in valoare totala de 3.733.043.559,97 RON, cu TVA, pentru care a fost platita suma totala de 3.131.204.615,99 RON, cu TVA.

Conform aceluiasi document, Grupul Teamnet – se situeaza pe locul al doilea in ceea ce priveste valoarea contractelor, cu 27 de contracte sau comenzi incheiate cu 19 autoritati contractante, in valoare totala de 261.703.671,87 RON. Pe locul al treilea, se situeaza UTI GRUP, care a incheiat in perioada mentionata 313 contracte sau comenzi in valoare de 108.178.738,49 lei, cu 46 de autoritati contractante. Telekom Romania Communications S.A., al carui nume apare in cel mai nou dosar care il vizeaza pe Ghita, a incheiat 13 contracte/comenzi cu 7 autoritati contractante in valoare totala de 96.836.722,70 RON, valoare care situeaza compania pe locul al saselea in topul firmelor care au contracte IT cu fonduri publice, in timp ce Asesoft International S.A. este pe locul 14, cu suma totala de 25.128.186,35 RON din 6 contracte/comenzi incheiate cu patru autoritati contractante.

Pe primul loc in acelasi clasament se situeaza Siveco Romania S.A. cu 90 de contractecomenzi in valoare totala de 377.863.422,40 RON, beneficiari fiind 22 de autoritati contractante. In top se numara o alta firma care apare in dosare instrumentate de DNA, respectiv Romsys SRL, care se situeaza pe locul al cincilea, cu 92 de contracte/comenzi in valoare totala de 97.759.864,15 RON, bani platiti de 27 de autoritati contractante. Marti noapte, dupa deliberari de cateva ore, magistratii Tribunalului Prahova i-au pus pe directorul Teamnet International, Bogdan Padiu, si pe administratorul Asesoft International, Cristian Anastasescu, sub control judiciar in noul dosar care il vizeaza pe Sebastian Ghita, acuzat ca a cerut peste 50 de milioane de lei unor firme IT pentru contracte ai caror beneficiari au fost, intre altii, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica.

In acest nou dosar Ghita este cercetat pentru patru infractiuni de trafic de influenta, trei infractiuni de spalare a banilor si de constituire de grup infractional organizat. De asemenea, Padiu si Anastasescu sunt acuzati de infractiuni de complicitate la trafic de influenta si spalare a banilor, ambele in forma continuata si constituire a unui grup infractional organizat.

Mentionam ca firma UTI controlata de Tiberiu Urdareanu apare in denunturile lui Ludovic Orban, Gheorghe Nichita dar si a altor politicieni.